La bine si la greu….tot impreuna

                 O zi minunata de decembrie. Am  dorit sa pregatim clasa de sarbatoare. Nicicum nu se face aceasta mai bine decat impreuna cu parintii sau bunicii nostri , cei care sunt pastratorii fiintei romanesti si care ne pot lasa noua zestrea mostenita sau dobandita.
                  Atunci cand i-am anuntat pe elevii mei ca  vor lucra, la ora cu un membru al familiei am auzit: “Woooow , de cand astept asta!”sau ” In sfarsiiiiit o sa  fim impreuna!” Nicio clipa nu m-am indoit de faptul ca parintii clasei mele nu sunt alaturi de copiii lor fiindca simt  acest lucru zilnic, dar am inteles ca picii isi doresc…. mai mult si  mai des, deoarece le place sa se  “joace”  serios cu ai lor.
                Un adult si un copil, cu dotarile necesare unei activitati creative, au poposit in cate o banca. Fetele triste ale celor  ai caror parinti au putut veni  decat doar in a doua ora de lucru, ca si licarirea  din ochi  atunci cand  acei cineva dragi au intrat  pe usa clasei,   nu se pot descrie.
                 Clinchetul pentru bucuria muncii  implinite reiese din ceea ce veti vedea in imaginile urmatoare.


No Comments


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>